30 mart.
Geomorfologia

Unitatea geomorfologica majora din care face parte teritoriul comunei Salciile poarta numele de Campia Romana (numita in trecut si Campia Dunarii de Jos).

In cadrul acesteia, comuna se afla in partea de nord-est, in apropriere de contactul cu Subcarpatii Munteniei ai Curburii, situati la numai 20 km nord de comuna.De asemenea, in partea de sud, lunca fluviului Dunarea se afla la circa 80 km in linie dreapta, pe axa Salciile-Oltenita (judetul Calarasi).Raportat la unitatile si subunitatile Campiei Romane, teritoriul comunei Salciile face parte din Campia Munteniei de Est, subunitatea numita Campia de divagare dintre Arges si Buzau.

Campia Salciile-Boldesti este un camp loessic, unde se inregistreaza cele mai mari altitudini din toata zona inconjuratoare. Atingand pe alocuri 82-83 m:
– 83.0 la marginea estica a satului Boldesti (comuna Boldesti-Gradistea, judetul Prahova)
– 82.9 in punctul Ciorani–est (comuna Ciorani, judetul Prahova)
– 81.7m in movila Gemeni, comuna Salciile
– 79.1 m in punctul Ratca-Jilavele (comuna Jilavele, judetul Ialomita)
– 79.1 m in movila Calugareasca, comuna Salciile.

Campia Salciile –Boldesti, desi are ca teritoriu reprezentativ cel al Comunei Salciile, se extinde si pe cel al comunelor vecine: Boldesti-Gradistea, Ciorani, Jilavele, Adancata, Fulga

Pe teritoriul acestei commune, contactul dintre Campia Salciile-Boldesti si Campia Colceagu-Vintileanca se face printr-o denivelare evidenta care se poate bine surprinde de pe soseaua asfaltata care face legatura intre satele Salciile si Boldesti.

Altitudinea
Punctul cel mai inalt de pe teritoriul comunei este Movila Gemeni, in varful careia altitudinea are valoarea de 81.7m. Movila Gemeni se afla la 5,1 km nord de satul Salciile.
Altitudinea cea mai redusa de pe teritoriul acestei comune este de 59,9 m si se inregistreaza in lunca Ghighiului, in extremitatea nord –estica a acestuia.
In partea de est a teritoriului comunei se afla valea Saraturile, ce are circa 1.8 km lungime, vale ce are orientarea generala vest-est, debusand in valea Sarata de pe teritoriul comunei vecine Jilavele.
In partea centrala si sudica a teritoriului comunei, se afla o alta vale, numita Tolii (Toti) de locuitorii satelor vecine. Aceasta vale se individualizeaza la o altitudine medie de 75 m.

Relieful
Densitatea fragmentarii reliefului teritoriului comunei Salciile are o valoare foarte scazuta -0.37 km/km2. Acest indicator geomorfologic scoate inca o data in evidenta existenta aici a unor campuri intinse, netede, cu grad ridicat de favorabilitate pentru agricultura.
Relieful fluvio-denudational este reprezentat de procese de spalare areolara siroiri si rigole, atat in malul drept al vaii Tolli si in cel drept al vaii Ghighiului.
Relieful sufozional, in loess, este reprezentat de o serie de crovuri de dimensiuni mici, rotunde, evidente mai ales in partea de nord a teritoriului comunei, precum si in aproprierea vaii Saraturi.
Relieful antropic este reprezentat, atat in forme negative, cat si pozitive, ca de exemplu:
– barajul din partea de nord-est a teritoriului comunei are o lungime de 0.7 km si se afla chiar in lungul hotarului comunei Salciile cu comuna Jilavele-Ialomita. Prin bararea vaii Ghighiului, in spatele acestuia s-a creat o acumulare acvatica de interes piscicol, pe teritoriul comunelor Salciile si Boldesti – Gradistea.
– digurile executate pe valea Tolii in numar de 5, din care 3 in zona intravilanului satului Salciile.
– terasele executate in anii ’60, in numar de 6-7, pe versantul drept a vaii Ghighiului, pentru cultivarea cu vita de vie, azi fiind folosite doar ca pasuni.

Temperatura aerului
Temperatura medie anuala este dupa datele statiei meteorologice Armasesti, de 10,4°C.
Temperatura maxima lunara este, in iulie, de 22,4°C, iar cea minima, in luna ianuarie, de -3,0°
Rezulta o amplitudine termica medie de 25,4°C
Temperaturile maxime absolute ale aerului inregistrate la statia meteorologica Armasesti au fost:
– temperatura minima absoluta: -32,5 °C, inregistrata la 25 ianuarie 1942
– temperatura maxima absoluta: 41,4°C, inregistrata la 20 august 1945.

Vantul
Dintre vanturile caracteristice amintim:
-crivatul, vant foarte puternic, rece si uscat, caracteristic iernii. Directia de actiune a acestuia este de nord-est/sud-vest, cu viteze mari, adesea chiar foarte mari. Determina geruri, polei, viscole, acumulari mari de zapada si inghet la sol.
-suhoveiul, vant cald si uscat care determina seceta, furtuni cu praf. Bate vara din est.

Apele
Apele subterane
Importanta au mai ales structurile freatice. Aceasta sunt in stransa legatura cu clima si caracteristicile geomorfologice.
Pe teritoriul comunei Salciile, apele freatice se afla la adancimi cuprinse intre 1-15 m. La adancimile cele mai mari 10-15m, apa freatica se intalneste doar in partea nord-estica a teritoriului comunei. In partea central sudica a teritoriului comunei, apa freatica se afla la adancimi cupinse intre 5-10 m, iar in partea central-nordica la adancimi cuprinse intre 2-5m.
Apele de adancime se afla cantonate in depozite cu structura torentiala. Stratele acvifere de adancime circula mai ales depozite de nisipuri relative fine, iar debitele de apa sunt in general mici.

Apele de suprafata
Teritoriul acestei comune se incadreaza bazinul hidrografic al raului Sarata, integrat bazinul hidrografic al Ialomitei, al carei afluent este. Confluenta Saratei cu Ialomita se face la marginea de vest a municipiului Urziceni.
In cadrul bazinului hidografic al raului Sarata, teritoriul comunei Salciile se afla in partea de sud, aproape de linia de contact a acestuia cu bazinul raului Cricovu Sarat.
Practic, raul Sarata nu atinge teritoriul comunei Salciile, aflandu-se la circa 1 km este de aceasta. Pe teritoriul comunei insa, se afla 3 vai care se indreapta spre Sarata:
– in nord valea Ghighiu
– in centru valea Saraturi
– in sud, valea Tolii (Toti)

Vegetatia
Pajistile de stepa, care caracterizeaza pana la sfarsitului secolului trecut acest teritoriu, au fost destelenite si transformate in terenuri arabile. De aceea, astazi, stepele nu mai exista aici, portiunile cu pajisti fiind fundamental transformate din punct de vedere floristic comparative cu stepele primare. Denumirea de zona de stepa s-a pastrat doar pentru a incadra o serie de teritorii in complexe zonale de vegetatie potentiala.
Pe islazurile comunei sau in alte locuri neluate in cultura se intalnesc: specii de pir sau de matura, lucerna, cimbrisor, urechea iepurii, mohor, trifoi salbatic, urzica, ciobotica cucului, pelin, laptele cucului.
Productivitatea pajistilor este scazuta.
Pe o parte si alta a drumurilor, ori la marginea satului Salciile, se intalnesc si fitocenoze antropofile, cu boz, troscot, loboda salbatica.
Vegetatia lemnoasa:
Este reprezentata de perdele forestiere de protectie, alcatuite din salcam. Acestea sunt raspandite in partea sudica a teritoriului comunei. In 1961, lungimea totala a acestor perdele era de 14 km. Azi lungimea lor masoara doar 4.2 km.
Vegetatia acvatica si palustra
Este reprezentata de trestie, papura, rogoz, broscarita, iarba broastei, lintita, sarmulita, alge characee, care formeaza mici pajisti submerse.
Teritoriul comunei Salciile prezinta un grad ridicat de antropizare al peisajului geografic; vegetatia naturala a fost inlocuita prin culturi agricole, s-au executat plantatii artificiale-perdele forestiere de salcam, apoi canale de irigatii, iar pasunile, restranse ca suprafata, sunt puternic degradate prin pasunat excesiv.

Fauna
Pe teritoriul comunei Salciile se deosebesc trei categorii faunistice:
-fauna terestra
-fauna legata de suprafetele acoperite cu apa
-fauna antropofila

Fauna terestra
O grupa de mamifere bine reprezentata este cea a rozatoarelor. Astfel, pe teritoriul comunei Salciile se intalnesc: harciogul, popandaul, soarele de camp, soarele de stepa, orbetele sau catelul pamantului , sobolanul de camp, soarecele de misuna, soarecele pitic, sobolanul cenusiu.
Dintre insectivore amintim chitcanul de camp ,mamifer foarte mic, precum si cartita.
Dintre dihori, intalnit este dihorul de stepa si dihorul comun.
Rar este intalnita potarnichea, iar ca oaspete de vara amintim graurul, ciocarlia Baraganului si fazanul.
Alte pasari intalnite sunt: mierla, vrabia de camp, cucul, pupaza, cioara neagra, pitigoiul, gaita, cotofana, acvila de camp,
Dintre reptile amintim sarpele de casa, soparla cenusie de camp si soparla de stepa.
Printre animalele nevertebrate intalnim: rama, melcul de livada, coropisnita, buburuza, calugarita, furnici, fluturele alb, fluturele cap de mort, lacustele.
Fauna legata de suprafetele acoperite cu apa
Suprafete acoperite cu ape se afla atat in partea de nord cat si in cea de sud a teritoriului comunei Salciile.
Dintre mamifere amintim in primul rand existenta bizamului, apare si vulpea, apare si barza.
Dintre amfibieni amintim broasca mare de lac, tritonuk, broasca mica de lac, broasca de mlastina.
Lumea pestilor este reprezentata de: caras, crap, babusca, rosioara.

Fauna antropofila
Caracterizeaza asezarile omenesti, in cazul nostru satul Salciile.
Aici se intalneste un mosaic de biotop, caracterizat printr-o serie de particularitatii ecologice specifice: temperatura medie mai ridicata decat in imprejurimi, iluminare mai redusa comparativ cu terenurile agricole deschide din jur, lipsa sau imputinarea rapitoarelor, hrana abundenta.
Amintim soarecele de casa, sobolanul de casa, randunica, vrabia, gugustiucul, cucuveaua.

Solurile
Solurile de pe teritoriul comunei Salciile se incadreaza – conform sistemului roman de clasificare a solurilor -, elaborate in forma definitiva de catre Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti in 3 clase.
-clasa molisoluri
-clasa soluri hidromorfe
-clasa soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate.